miercuri, 6 februarie 2013

Povestea-din viata fiecaruia






"A fost o data ca niciodata, ca de n-ar fi nu s-ar povesti, intr-un regat indepartat si putin cam poluat, un falnic print cu plete blonde si ochi precum cerul diminetilor de mai...etc etc etc... "

     Nu, nu a fost...nu a fost nici un print si nici o printesa au fost doar un baiat si-o fata, care s-au intalnit pe drumul vietii pentru a-si schimba vietile pentru totdeauna...
A fost acel moment cand baiatul a vazut-o pe fata si nu a mai putut sa o uite...si cand fata la vazut pe baiat si el se potrivea perfect cu printul din visurile ei.Apoi acele gesturi mici, cuvinte jucause, complimente.




  Momentul acela cand se lasa primavara peste iarna inimi tale si totul incepe sa prinda culoare, sa aiva mai multa viata ca niciodata

                       Poate o seara in care cerul plangea cu ploaie calda de vara.Inima parea sa inghete in piept insa vibratia-i parea fierbinte.Il/o privesti in ochi si simti un fior.Un sentiment nou, placut, o senzatie de liniste interioara, dar in acelasi timp simti un zbucium intens.
Mainile iti tremura si vocea parca nu mai are puterea de a se face auzita.Vantul iti sufla prin par si simti pentru prima data un fior ce are sa-ti devina o dependenta in suflet.

Timpul trece si vine si uneori se ajuge si la momentul despartiri, fiecare merge pe drumul lui...
Treci prin acelasi locuri prin care treceai cu el, mana ta fiind cuprinsa de a lui.
Vocea ti se pierde intr-un oftat prelung ca apoi sa te lasi prada emotilor, cauti o mana care sa o strangi...dar nu, nu mai sunt acolo acele degete fierbinti de care sa te inclestai candva involuntar.





Imi zicea cineva ca prima "taietura" e ceea care doare cel mai tare, pentru ca e prima, pentru ca esti lipsit de experienta, pentru ca ai oferit totul.Imi zicea ca te lasa sleit de orice putere, te face sa fi incapabil sa reactionezi si sa incerci sa micsorezi durerea ce te copleseste.

Dar imi zicea deasemea ca odata cu trecerea timpului, incepi sa fii neutru la astfel de dureri, incepe sa fie o obisnuita, sa nu iti mai pese, astea pentru ca prima taietura a fost asa de adanca incat a lasat urme ce niciodata nu le vei uita




.


Pur si simplu fiecare persoana in parte isi are propriu proces pe care trebui sa il strabata pentru a "creste", nu puteam sa spunem daca e bun sau rau, nu putem sa judecam persoana pentru alegerile ce le-a facut, pentru ca nu noi am fost in pielea persoanei respective in clipele grele.



Fiecare face ce poate mai bine. Toti isi doresc sa fie cat pot de buni. La asta lucreaza toti oamenii, chiar daca uneori nu pare. Nu asta iti doresti si tu?



Astazi ma framantat o intrebare: oare care este cea mai mare durere care poate exista?
 In general fizic ne refacem destul de repede, 
sau dupa o pierdere financiara.Pentru boli exista spitale, tratamente, pentru bani muncim si facem altii.

Dar inima?

Cand cineva se atinge de ea esti terminat....inainte ca sa realizezi ca timpul are nevoie doar de o clipa pentru a scrie istorie in sufletul tau.

Realizezi ca dragostea nu are nimic de-a face cu ceea ce ti se povesteste despre ea, a iubi pe cineva inseamna inceputul unei povesti lungi cat viata.