CHAPLIN, MON AMOUR

“În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am înțeles că în toate împrejurările, mă aflam la locul potrivit, în momentul potrivit.

Și atunci, am putut să mă liniștesc.

Astăzi, știu că aceasta se numește – Respect pentru mine

În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am realizat că neliniștea și suferința mea emoțională, nu erau nimic altceva decât semnalul că merg împotriva convingerilor mele.

Astăzi, știu că aceasta se numește … Autenticitate.

În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am încetat să doresc o viață diferită și am început să înțeleg că tot ceea ce mi se întâmplă, contribuie la dezvoltarea mea personală.

Astăzi, știu că aceasta se numeste … Maturitate.

În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am început să realizez că este o greșeală să forțez o situație sau o persoană, cu singurul scop de a obține ceea ce doresc, știind foarte bine că nici acea persoană, nici eu însumi nu suntem pregătiți și că nu este momentul …

Astăzi, știu că aceasta se numește … Respect.

În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am început să mă eliberez de tot ceea ce nu era benefic … persoane, situații, tot ceea ce îmi consumă energia. La început, rațiunea mea numea asta egoism.

Astăzi, știu că aceasta se numește … Amor propriu.

În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am încetat să-mi mai fie teamă de timpul liber și am renunțat să mai fac planuri mari, am abandonat Mega-proiectele de viitor.

Astăzi fac ceea ce este corect, ceea ce îmi place, când îmi place și în ritmul meu.

Astăzi, știu că aceasta se numește … Simplitate.

În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am încetat să mai caut să am întotdeauna dreptate şi mi-am dat seama de cât de multe ori m-am înșelat.

Astăzi, am descoperit … Modestia.

În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am încetat să retrăiesc trecutul şi să mă preocup de viitor.

Astăzi, trăiesc prezentul, acolo unde se petrece întreaga viață. Astăzi trăiesc clipa fiecărei zile.

Și aceasta se numeste … Plenitudine.

În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am înteles că rațiunea mă poate înşela şi dezamăgi. Dar dacă o pun în slujba inimii mele, ea devine un aliat foarte prețios.

Si toate acestea înseamnă … să ştii să trăiești cu adevărat.”

Nu trebuie sa ne temem de confruntari…din haos se nasc stelele.

Poem de Charlie Chaplin

Scrisoare catre sufletul tau

Draga Suflete,

Probabil te intrebi de ce articolul meu de azi, ia forma unei scrisori, raspunsul se afla undeva pe parcursul randurilor ce urmeaza...

    Astazi iti scriu pentru ca lumea mi se pare din ce in ce mai lipsita de culoare, mai straina, mai ipocrita.Timpul zboara repede si ma simt ostenita sa tot vad oamenii alergand delirant pe acelasi drumuri, care ii duc la acelasi destinati, vieti dupa vieti...

E asa trist sa traversezi orasul si sa privesti oamenii in ochi...ce dureri, cat chin si rani sufletesti poti sa vezi.Privirile crunte, mi-au facut sa ma infior.

 Am zambit cerului, el poate imi va raspunde la zambet, oamenii nu o fac, am tras aer in piept si am inceput din nou sa le zambesc, dar nimic.

 Am simti priviri ce imi patrundeau prin piele si imi taiau respiratia, am simtit din privirea lor senzatia aceea cand cineva iti da un pumn un stomac, si aceea durerea care te seaca ca apoi sa te puna in genunchi.

M-am hotarat sa iti scriu pentru ca imi este prea greu sa iti vorbesc ca sa ma poti intelege.Poate nu te-am cunoscut niciodata, dar ai fost intotdeauna in gandurile mele, in sperantele mele...De ani de zile vad cum apar parca de nicaieri, oameni tot mai rai, mai cruzi, mai egoisti, mai fara suflet. Mie frica pentru tine, de ceea ce se va intampla daca te lasi condus de ei.

De ce ti-am izvorat lacrimi amare din ochii?

De ce lasi acaparat de melancolie cand lumea ar trebui sa iti fie mai draga?

De ce ce simti iti lipsteste ceva cand totul ar trebui sa fie perfec?De ce nu renunti la ideea ca nu esti bine? Te-as intreba acum ce-ti lipseste…dar deja iti stiu raspunsul…vrei ceva mai mult, cu toti vrem ceva mai mult.

     In viata nu le poti avea pe poate, poti sa lupti, sa te zbati si intr-un sfarsit sa recunosti ca unele lucruri nici nu trebuie sa le ai. 

Uni vorbesc, zbiara, nimic nu se mai intelege din zarva ce o fac cand dau din coate sa obtina tot mai multe lucruri fara de care ar putea duce o viata linistita si fericita, alti prefera sa taca, nu vor sa mai spuna nimic, nu mai cred in nimic, nu mai cred ca vor reusi, nu mai cred in fericire si se hotarasc sa uite de ea.

Sufletul meu e ca o carte intiparita cu litere mici si multe pagini a carui sfarsit parca nu il mai vezi, am atatea cuvinte in mine pe care as vrea sa ti le spun, cuvinte pe care probabil nu voi avea ocazia sa ti le spun pe toate....pentru ca nu e timp, pentru ca mie teama ca nu ma vei asculta...

Vroiam sa-ti scriu cateva cuvinte inainte ca dorinta de a-ti scrie sa dispara, o simpla scrisoare, cu ganduri pierdute revenite intr-un moment de luciditate.Iti multumesc ca ai citit aceste randuri, poate ai ramas cu ceva bun din ele, sau poate ai ajuns sa te pierzi in gandurile tale.

Nu astept un raspuns la scrisoarea mea catre tine, mergi doar pe drumul tau unic, nu alerga delirand alaturi de toti ceilalti.

"Lasa-i pe altii sa traiasca vieti obisnuite, dar nu si tu. Lasa-i pe altii sa se certe pe lucruri minore, dar nu si tu. Lasa-i pe altii sa planga din nimic, dar nu si tu. Lasa-i pe altii sa-si lase viitorul in mainile altora, DAR NU SI TU" by Jim Rohn

Cu drag, 

cea care niciodata, niciodata, niciodata nu renunta:)

ps.Nu uita sa zambesti, sa ierti si sa iubesti...

Am invat sa invat...

Am invatat...unele piese spun ele ceea ce tu ai vrea sa exprimi in cuvinte.

Am invatat asa multe si totusi parca inca nu am invatat nimic, mai am asa multe de invatat, de trait, de experimentat, de acumulat.

Am invatat ca daca astepti momentul potrivit, te intrec alti care nu il asteapta.

Am invata ca pot mult mai mult decat cred.

Am invatat ca orice ar fii, si oricat de mult te-ar durea lumea nu se va opri nici macar o secunda in loc pentru tine.Eu sunt ceea care trebui sa alerg sa o prind din urma.

Am invatat sa lupt...am invatat sa zambesc...am invatat sa plang...am invatat sa iubesc...tot ce stiu pana acum, e tot ce am invatat eu...

Eu am invat, invat, si voi invata....pentru ca am invatat sa invat...

tu ce ai invatat?

Opriti-va, nu mai deteriorati viata!

Am si eu aceste defecte, si totusi cand le vad savarsite de alti mi se pare inadmisibil.Defecte ce deterioareaza calitatea vietii, defecte de care suntem constienti si totusi nu incercam sa amortalizam efectul lor asupra noastra.

Trasaturi pe care cu siguranta la un moment dat le-am aratat si simtit.Curios care ar fii acestea?

Ar fii multe, astazi ma limitez la cele ce m-au deranjat recent direct sau indirect.:)

1. Sensibilitatea in exces , te face sa suferi mult

Sensibilitatea este considerata de multi ca fiind o stare de slabiciune, de instabilitate emotionala si constituie de multe ori un pretext de a lua in ras o persoana si de a o injosi. De ce? Pentru ca sensibilitatea este atribuita persoanelor slabe. Sunt persoane care daca reusesc sa intristeze pe cineva se simt superioare si iau acest lucru ca pe o victorie personala...

2. Invidia

Invidia ascunde in spate de fapt, dorinta de a te apropia de cel care a reusit, dar esti incapabil sa intelegi ca sensul este de la tine catre el si nu invers. invidia este oglinda a ceea ce crezi ca nu poti( dar poti fii).

Prin invidie demolezi ceea ce nu poti construi de teama ca nu poti ajunge acolo, incapabil sa pui cap la cap o stategie prin care sa reusesti.Tot din invidie esti incapabil sa te bucuri pentru altcuineva, ceea ce la un moment dat o sa te faca sa ajungi sa nu te mai poti bucura cu adevarat nici pentru tine.

3. Minciuna

Sa vorbim deschis despre minciuna, nimanui nu ii place dar cu toti o folosim.Invatam de mici sa apelam la "mici minciuni" pentru ca sunt in avantajul nostru, crestem si tot ne perfectionam aceasta "minumata abilitatea-- de a mintii".

Minciuna taie pana-n maduva oaselor, distruge tot ce ia mai ramas frumos unui om : sentimente, incredere, certitudine, speranta. Face din om neom, si ii ucide sufletul incet si sigur, ii ucide ratiunea si-l transforma intr-un monstru imposibil de suportat.
Minciuna doare. Minciuna indeparteaza. Minciuna naste ura. Minciuna naste regrete. Schimba. Transforma zambetu-n lacrimi si linistea in tremur, in isterie, in debusolare, in prabusire.

Cum putem noi ca oamenii sa ne facem noi insune acel lucru?

Cuvintele false pe care le rostim cand ne decidem sa mintin nu sunt doar rele, ele ne infecteaza sufletul.

4. Aroganta

Aroganta prietenul de drum care te asteapta cu bucurie dupa primul colt sa iti daie un sut in fund.La uni aroganta tine loc de prostie, deci sa nu condamnam pe nimeni ca profita de o resursa ce este inepuizabila si vesnica. Aroganta miceste sufletul si stinge lumina din noi, distruge orice sentiment de bunatate si sensibiliatate, aroganti pentru mine sunt oamenii de piatra. Oameni care nu vad niciodata o calitatea la un om, dar nu rateaza sa vada un defect, si sa-l ironizeze.Deci, in concluzie aroganta e arta de a fii mandru de propria prostie.

As vrea ca toate persoanele ce ma intalnesc sa isi aduca aminte de mine ca persoana care zambea chiar si cand avea inima franta...care stia sa lumineze cu un zambet clipele celorlalti chiar daca pe a ei nu si-o mai putea.

Nu vreau sa fiu:
• cea prea sensibila
• cea invidioasa sau invidiata
• cea mincinoasa sau mintita
• cea aroganta
• cea fara suflet
• cea urata sau care uraste

Vreau ca toti sa vada ca am doua maini, pentru ca cu una sa ma ajut pe mine si cu cealalta sa ii ajut pe alti.

Am milionane de motive sa fiu ceea ce sunt si sa vreau ceea ce vreau.

Am o lista ce trebui continuata, iar tu poti contribui la asta:

Care crezi ca sunt defectele ce deterioreaza calitatea vietii?

Te imbratisez cu drag >:D< , multe zambete'!

Nu uita, tot raul e spre bine :)

Cineva mi-a zis odata: "tot raul e spre bine" , astazi intaresc ceea ce a zis si spun si eu la fel.Azi, nu am tintit prea sus si am esuat ci am tintit prea jos si am reusit.

Mi-as dori ca viata sa fie ca o paturica tricotata roz, la care lucrez iar atunci cand gresesc sa pot sa stric si sa o iau de la inceput, dar viata e ceva continu care merge inainte indiferent daca noi suntem sau nu pregatiti, ea nu ne asteapta, noi trebuie sa alergam sa o prindem.

  

  Ziua de azi s-a dus, dar si maine o zi, perfecta pentru un nou inceput.:) ce va fi va fi, asta e viata!

Desi flacara noastra se mai stinge, uneori este aprinsa de scanteia altcuiva, ma bucur ca azi a fost cineva caruia desi nici numele nu i l-am retinut, a aprins flacara.O floricica albastra va fi mereu sa imi aduca aminte ca nu am voie sa las flacara sa se stinga. :)

As vrea ca ce e frumos sa tina o viata intreaga sau macar sa pot da timpul inapoi odata si inca odata sa tot traiesc clipele ce imi fac inima sa bata la maxim

Vreau sa ma simt libera, sa simt ca pot sa zbor...departe.Sa simt ca nu am nevoie de nimic...:)

Tot ce se intampla e un vis ciudat, dar totusi dupa ploaie vine soare, nu? O sa vina candva si pe strada mea si sufletul o sa imi zambeasca atat de tare incat o sa reflecte o lumina orbitoare.

Ma gandesc la viata mea, inchid ochii si incerc sa visez in culori.Viata e altfel cand poti sa o vezi colorata, viata e buna, dulce, placuta, dorita. Inchid ochii din nou si imi dau seama ca doar imi era dor sa visez din nou ca sa imi reincarc baterile golite de atata oboseala.

    Sunt prea obosita sa mai alerg prin viata si imi este atat de dor de zilele linistite care se lasau candva peste mine.

 Am o stare emotionala proasta si o durere de cap ingrozitoare, Mos Ene a uitat de mine, iar eu tastez incontinuare...in timp ce am atatatea intrebari in minte.

  Te-ai intrebat de ce, uneori, totul pare mai usor de realizat si parca si vantul sufla in favoarea ta...si alteori, simti cum parca o furtuna se ridica impotriva ta si ameninta sa distruga totul?

Te-ai intrebat de ce, adeseori, alergi dupa lucruri care nu fac decat sa adanceasca si mai mult "golul" din tine?...sau de ce repeti aceleasi greseli fara sa schimbi sau sa inveti ceva?

Te-ai intrebat pentru ce se merita sa traiesti...?

Va fi o zi in care vom avea toate raspunsurile si nu vom mai avea nici o intrebare, dar pana atunci, ma gandesc ca asa e VIATA: plina de necunoscut, de neprevazut...de munti si de vai...de furtuni si de cer senin...de iubire si de singuratate...de prieteni...de familie...de surprize si de binecuvantari...de taceri si de soapte...de lectii din care mereu poti invata ceva...!

Manipulare, prezenta in viata ta!

De ce sa imi citesti articolul?

In primul rand atitudinea manipulativa este prezenta aproape peste tot: in familie, la scoala, la slujba, in cercul de prieteni, în politică etc. Un alt motiv ar fi ca victimele manipularii pot avea parte de mari suferinte, si nu v-ati dori sa ajungeti sa fiti manipulati. :)

Manipularea psihologica este un tip de influenta sociala care urmareste schimbarea perceptiei sau comportamentului celorlalți cu ajutorul unor tactici ascunse, amagitoare sau chiar abuzive.

Un manipulator se evidentiaza prin:

• Evita sa-si asume responsabilitati sau le transmite altora.
• Nu-si exprimă niciodata clar dorintele, sentimentele, necesitatile sau opiniile.
• Isi schimba opiniile, comportamentul si sentimentele in functie de persoane si situatii.
• Invoca ratiuni logice pentru a-si ascunde obiectivele sale egocentrice.
• Ii face pe ceilalti sa creada ca trebuie sa fie perfecţi, consecventi, sa stie cat mai multe si sa raspunda prompt intrebarilor si solicitarilor.
• Se indoieste de calitatile, competenta, caracterul celorlalti: nu critică pe fata, devalorizeaza si emite judecati.
• Stie foarte bine sa pozeze in victima pentru a fi compatimit
• Se foloseste de principiile adoptate de ceilalti pentru a-si satisface necesitătile personale.
• Ameninta sub o formă deghizată sau foloseste santajul pe fata.
• Mizeaza pe ignoranta celorlalti pentru a se plasa în pozitii superioare.
• Minte
• Se foloseste de minciuna pentru a afla adevarul, deformeaza si interpreteaza, denaturand intotdeauna adevarul.
• Este gelos în toate relatiile sale.
• Nu suporta sa fie criticat si neaga tot ce este evident.
• Nu tine seama de drepturile, de dorintele sau de necesitatile celorlalţi.
• Actiunile sale sunt deosebit de eficace în atingerea obiectivelor personale, dar în defavoarea celorlalţi.
  
  

Persoanele manipulatoare de cele mai multe ori folosesc masti pentru a-si insela victima. De exemplu, poate aparea ca o persoana simpatica, generoasa si sufletista. Poate parea o persoana ce inspira incredere, desi ea reprezinta exact contraru a ceea ce pare a fii.Psihologia manipulari sau intr-un mod mai frumos spus “ arta de a convinge “ ar trebui sa ne intereseze pe toti.Deoarce, au existat exista si vor exista multe persoane cu capacitate mare de convingere asupra noastra.Identifica manipulatori din viata ta.:)

Esti informat, esti protejat!








Ps.o sa revin cu continuarea intr-un articol viitor'!

Viata-o scanteie intre doua eternitati

Viata este un proces de devenire o combinatie de starii prin care trebuie sa trecem:o lacrima,un zambet,o dezamagire,o implinire,o joaca,o gluma,dragoste, ura,o vesnica tesatura de dorinte…


Oamenii se simt in siguranta atunci cand cunosc toate detalile a ceea ce va urma,ii sperie moartea,le este frica de simplu fapt ca misterul mortii pentru ei nu a fost dezlagat inca.E oare normal ca un simplu gand spre moarte sa iti umple trupul de furnicaturi,sa-ti provoace atata groaza,sa te infioare?Poate e normal sau poate nu...moartea ramane acelasi fenomen simplu pe care oamenii il fac sa para asa de inspaimantator.

De cand ne nastem neindreptam spre moarte,fiecare clipa care trece e un pas mai aproape de ea.Un numar infinit de clipe au trecut,poate pe unele le-ai irosit nepretuindu-le fiecare clipa in care iti ti ochii atintiti spre aceste randuri reprezinta un pas;un pas ce te aduce mai apoape de moarte.Nu pot intelege de ce unora le estefrica de moarte,nu este mai mult decat o clipa.

Unii spun ca moartea este ceea mai grea pedeapsa,depinde de fiecare in parte,depinde in ce iti este ancorata credinta,depinde despre ce ai invatat despre viata sau moarte.Viata e ca o carte….o carte vesnic deschisa,cu pagini albe ce asteapta sa fie scrise,pentru unii sfarsitul povesti lor se incheie atunci cand moarte ii rupe de aceasta lume;ei nu stiu ca defapt nu mor,doar se muta pe o stea.

Nu stiu daca pentru mine povestea de aici va mai tine mult,poate e vorba de doua ore,o saptamana sau poate multi ani.Dar ceea ce stiu este ca pentru mine sfarsitul vietii nu inseamna sfarsitul povesti mele,e doar inceputul…continuarea sa va scrie in Cer.