miercuri, 29 august 2012

Nu uita, tot raul e spre bine :)


Cineva mi-a zis odata: "tot raul e spre bine" , astazi intaresc ceea ce a zis si spun si eu la fel.Azi, nu am tintit prea sus si am esuat ci am tintit prea jos si am reusit.

Mi-as dori ca viata sa fie ca o paturica tricotata roz, la care lucrez iar atunci cand gresesc sa pot sa stric si sa o iau de la inceput, dar viata e ceva continu care merge inainte indiferent daca noi suntem sau nu pregatiti, ea nu ne asteapta, noi trebuie sa alergam sa o prindem.



  

  Ziua de azi s-a dus, dar si maine o zi, perfecta pentru un nou inceput.:) ce va fi va fi, asta e viata!

Desi flacara noastra se mai stinge, uneori este aprinsa de scanteia altcuiva, ma bucur ca azi a fost cineva caruia desi nici numele nu i l-am retinut, a aprins flacara.O floricica albastra va fi mereu sa imi aduca aminte ca nu am voie sa las flacara sa se stinga. :)





As vrea ca ce e frumos sa tina o viata intreaga sau macar sa pot da timpul inapoi odata si inca odata sa tot traiesc clipele ce imi fac inima sa bata la maxim
Vreau sa ma simt libera, sa simt ca pot sa zbor...departe.Sa simt ca nu am nevoie de nimic...:)

Tot ce se intampla e un vis ciudat, dar totusi dupa ploaie vine soare, nu? O sa vina candva si pe strada mea si sufletul o sa imi zambeasca atat de tare incat o sa reflecte o lumina orbitoare.


Ma gandesc la viata mea, inchid ochii si incerc sa visez in culori.Viata e altfel cand poti sa o vezi colorata, viata e buna, dulce, placuta, dorita. Inchid ochii din nou si imi dau seama ca doar imi era dor sa visez din nou ca sa imi reincarc baterile golite de atata oboseala.
    Sunt prea obosita sa mai alerg prin viata si imi este atat de dor de zilele linistite care se lasau candva peste mine.
 Am o stare emotionala proasta si o durere de cap ingrozitoare, Mos Ene a uitat de mine, iar eu tastez incontinuare...in timp ce am atatatea intrebari in minte.



  Te-ai intrebat de ce, uneori, totul pare mai usor de realizat si parca si vantul sufla in favoarea ta...si alteori, simti cum parca o furtuna se ridica impotriva ta si ameninta sa distruga totul?
Te-ai intrebat de ce, adeseori, alergi dupa lucruri care nu fac decat sa adanceasca si mai mult "golul" din tine?...sau de ce repeti aceleasi greseli fara sa schimbi sau sa inveti ceva?

Te-ai intrebat pentru ce se merita sa traiesti...?









Va fi o zi in care vom avea toate raspunsurile si nu vom mai avea nici o intrebare, dar pana atunci, ma gandesc ca asa e VIATA: plina de necunoscut, de neprevazut...de munti si de vai...de furtuni si de cer senin...de iubire si de singuratate...de prieteni...de familie...de surprize si de binecuvantari...de taceri si de soapte...de lectii din care mereu poti invata ceva...!