joi, 20 septembrie 2012

Eu sper, tu speri, noi speram...de ce speram?






Mai devreme sau mai tarziu, totul va ramane o amintire pentru unii, iar pentru altii, nu va mai insemna nimic…
si fiecare dimineata aduce o noua speranta iar fiecare seara o noua dezamagire...




         Speranta sau sperantele sunt drogurile puternice ce le administram in mod constant si in doze din ce in ce mai mari sufletului.Speranta, o licarire de nadejde, e ca o harta cu "ar trebui sa fie" in loc de o harta cu "este".
Pentru fiecare in parte speranta ia o forma, pentru uni e totul, pentru alti e o mica portita, pentru alti...e ceea ce este pentru ei.

"Sper sa fie bine."
"Sper sa reusesc."
"Sper sa intru la facultatea pe care mi-o doresc."
"Sper sa imi gasesc un loc de munca mai bine platit." 
etc


Eu nu sper sa fie bine, si ce daca va fii rau? Voi incerca pana va fii bine, si daca nu o sa reusesc? O sa esuez, o sa ma ridic si o sa continui pana ce o sa reusesc.
Si daca nu o sa intru la facultatea pe care mi-o doresc? O sa intru la una mai buna.
Si daca nu imi gasesc dupa un loc de munca bine platit, nu e nimic, o sa muncesc pana ce o sa am un loc de munca bine platit.




Ai sperat, ai visat, ai pierdut. Ce conteaza? Mai poti pierde, mai poti visa, mai poti invinge! Asta conteaza!






             Cele mai importante lucruri au fost construite de oamenii care au continuat sa faca ceva si atunci cand nu aveau sperante.
Toti speram, dar nu la acelasi lucru.Toti tanjim dupa anumite lucruri, dar nu toti facem ceva pentru a le avea.


            Nimeni nu s-a nascut intr-un post inalt, majoritatea celor ce au ajuns sus, au inceput de undeva de jos, dar au fost oamenii care au stiu sa lupte chiar si atunci cand nu mai aveau speranta.

     Poate au sperat sau poate nu...dar nu s-au lasat niciodata invinsi.Au privit lucrurile cu ochii de invingatori...cu sau fara sperante, intelegandu-le sau nu, ei au reusit in dreptul lor, noi, fiecare in parte suntem datori sa reusim in dreptul nostru.Nimeni nu poate face asta in dreptul nostru.


                Tot ceea ce trebuie sa faci e sa-ti pui castile,  sa te intinzi pe jos si sa asculti Cd-ul vietii tale.. melodie dupa melodie, niciuna sa nu se piarda... Nu te pierde, nu te judeca,  esti cel care esti si nu e nimic mai bun in lume! Si daca-ti va cadea o lacrima cand il vei asculta,  e normal.. e ca si lacrima unei persoane care asculta cantecul inimii!  

Poate ca atunci cand nu aveam ce face negandim la lucruri,la care nu ar trebui sa ne gandim...ne facem planuri si asteptam sa putem  realiza planuri care niciodata nu vor depasi bariera gandurilor noastre.
Poate e mai bine asa,sau poate suntem prea slabi si ne este frica de esec.Alegem comoditatea intr-un stadiu al existentei noastre care  ne nemultumeste in loc sa luptam, sa esuam, sa perseveram in lupta si sa castigam.

Speranta e un cuvant frumos, dar ceea ce inseamna imi scapa.Pana la urma nu ceea ce inseamna "speranta" ma framanta ci : 
De ce sa stai ca lasul cand poti privi viata cu ochii de invingator?